Sambata, 27 august 2016
 
     
Comunicat de presa

25.09.2007

Astăzi, 25 septembrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, sub conducerea Preşedintelui României, Traian Băsescu, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la care au participat prim-ministrul Guvernului României, Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, directorul Serviciului Român de Informaţii, George-Cristian Maior, şeful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin, adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe, general-maior Silviu Predoiu, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Adrian Cosmin Vieriţa, secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, general-maior Ion Oprişor, consilierii prezidenţiali Mihai Stănişoară, Bujor Bogdan Teodoriu, Anca Ileana Ilinoiu, precum şi Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al preşedintelui României.

La finalul întâlnirii, preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut o declaraţie de presă în care a expus subiectele discutate în cadrul şedinţei CSAT.

Vă prezentăm, în continuare, integral textul declaraţiei de presă:

„Vreau sa va fac o scurta informare despre cele discutate astazi in CSAT. Au fost doua puncte pe ordinea de zi: unul legat de strategia energetica a Romaniei, cel de al doilea legat de strategia de politica externa propusa de MAE. A fost discutat un singur punct, cel legat de strategia energetica, avand in vedere ca domnul ministru Cioroianu se afla la New York. Am preferat ca problema politicii externe sa fie discutata in prezenta dansului. La acest subiect s-au atins doar cateva chestiuni care tin de urgenta. In problema strategiei energetice, consider ca ce s-a facut este bine, dar strategia, pentru a fi completa si adoptata in CSAT, ar trebui sa mai cuprinda cateva elemente care sa convinga. As enumera cateva din observatiile pe care le-am avut in discutia de astazi.

In primul rand, avem problema stimularii productiei autohtone de biocarburanti, problema care este profund legata de dezvoltarea unor politici de obtinere a biomasei. Am atentionat ca, in momentul de fata, sunt companii straine care au angajat suprafete mari de teren, in mod deosebit in Baragan, care produc biomasa in contul obligatiilor pe care si le asuma tarile lor. Romania nu are inca o politica prin care sa stimuleze dezvoltarea acestui sector in agricultura, cu atat mai mult cu cat subventia este directa si, in loc sa beneficieze de ea companii romanesti, beneficiaza companii straine. Acest lucru nu este rau, eu nu descurajez participarea companiilor straine, dar m-as bucura mult daca si Guvernul ar genera o politica de stimulare a agricultorilor romani sa beneficieze de subventiile alocate pe hectar, sa dezvolte plantatii de biomasa.

De asemenea, am subliniat ca strategia energetica trebuie sa cuprinda si un capitol care sa vizeze reducerea consumurilor de energie. Este relativ incomplet sa discuti de solutii de crestere a productiei de energie, fara sa ai si o politica de reducere a consumurilor, fie ca vorbim de consum industrial, fie ca vorbim de consumul casnic. Aceste politici pot fi generate prin reglementari care sa stimuleze reducerea consumurilor energetice.

Am rugat Guvernul sa reanalizeze oportunitatea crearii unei concentrari de societati producatoare de energie. In acelasi timp, am atras atentia ca este posibil ca o concentrare a unitatilor de productie energetica sa genereze o diminuare a competitei si a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari.

Marturisesc ca nu sunt adeptul crearii unei asemenea concentrari de producatori de energie, consider ca acest lucru se produce prea tarziu. Dupa ce ai privatizat Petrom, dupa ce s-a privatizat distributia de energie sa te intorci acum, este tarziu. Cred ca trebuie reanalizata aceasta optiune, fie ca discutam despre o concentrare cu capital majoritar de stat sau majoritar privat.

De altfel, Primul Ministru si ministrul Industriilor m-au informat ca au lansat un studiu, in vederea clarificarii acestui subiect, ceea ce lasa poarta deschisa si pentru alte solutii decat solutia reconcentrarii.

Am considerat ca este bine ca statul sa isi pastreze pachetele majoritate in unitati precum Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Compet si Oil Terminal, companii pe care le consider strategice. Dar atentie, vorbesc de pastrarea pachetului majoritar.

De asemenea, cred ca strategia trebuie sa includa si o viziune clara asupra continuarii proceselor de privatizare. Am dat exemplul extrem de pozitiv al societatii Transelectrica, o companie care a scos 10 la suta din actiunile sale pe bursa si a asigurat, astfel, resursa financiara pentru modernizare. Probabil, atunci cand va mai avea nevoie de astfel de resurse financiare, va putea sa mai scoata 5-10 la suta sau oricat are nevoie pentru a-si continua procesele de modernizare.

Scoaterea pe bursa a facut sa creasca enorm valoarea companiei, valoarea actiunilor dublandu-se intr-un timp foarte scurt de la listarea pe bursa. Am sugerat ca strategia de privatizare sa continue si cu producatori, precum Rovinari, Turceni, Mintia si multe altele. care pot fi scoase pe bursa in procent de 5-10 la suta si asigurata astfel resursa financiara pentru procesele de modernizare. De altfel, din acest punct de vedere sunt departe de a fi un adept al mentinerii pachetului majoritar la producatorii de energie, ideea mentinerii pachetului majoritar fiind sustinuta de mine la companii precum Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Compet si Oil Terminal, dar nu la producatorii de tip Rovinari, Turceni, Mintia.

De asemenea, am constatat unele neconcordante intre strategia energetica propusa de Guvern si foaia de parcurs din Tratatul de aderare. Aici trebuie facute corelarile in asa fel incat Romania sa-si respecte angajamentele, asa cum au fost ele facute la momentul semnarii Tratatului de aderare. Pentru ca exista la dispozitia noastra un document “Energia si transportul European” care are o anexa dedicata Romaniei si care se afla pe site-ul Uniunii Europene, am solicitat adaptarea strategiei la documentul european sau, daca punctul de vedere corect este cel al guvernului, interventia pentru modificarea documentului european acolo unde el nu corespunde strategiei noastre. Dar trebuie puse fata in fata pentru ca Romania are un capitol destinat in documentul Uniunii Europene, in documentul Comisiei, care evalueaza trendurile legate de energie si transport pana in anul 2030. In acest context, trebuie sa existe o corelare intre documentele oficiale ale Guvernului Romaniei si documentele oficiale ale Uniunii Europene.

Repet, nu este obligatoriu ca elemente din documentul european sa fie integral mentinute, ele pot fi modificate daca asa considera Guvernul, dar trebuie asezate in corelare cu Comisia astfel incat, atat Bruxelles-ul, cat si Bucurestiul sa aiba aceleasi elemente cu care lucreaza. In sfarsit, avand in vedere ca in acest document al Uniunii Europene este utilizat un vocabular standard si exista un capitol in care sunt date definitiile termenilor, am rugat Guvernul sa adapteze termenii utilizati in strategia Romaniei cu termenii standardizati deja in interiorul Uniunii Europene, pentru a putea fi usor citita si inteleasa de orice european.

Cam acestea au fost observatiile. Cred ca Guvernul a fost receptiv la punctele de vedere exprimate si se vor introduce modificarile solicitate.

In ceea ce priveste politica externa, nu am discutat documentul, pentru ca il consider extrem de important si trebuie sustinut chiar de ministrul de Externe, nu de un secretar de stat, de un om cu responsabilitate politica totala pentru ceea ce propune.

In acest context au fost abordate doar cateva elemente, printre care statutul provinciei Kosovo, care e foarte apropiat de o decizie sau lucrurile sunt in plina desfasurare. Aici am rugat membrii CSAT si Guvernul sa ramana fermi pe pozitiile anterior exprimate si arhicunoscute, puse in fata partenerilor nostri europeni si transatlantici inca din 2005, pozitii la care nu putem renunta din interes national si regional.

Romania are interesul ca solutia pentru Kosovo sa fie una care sa genereze stabilitate in regiune, sa nu creeze precedente pentru regiuni tot foarte apropiate de noi. Nu in ultimul rand, la acest capitol, am abordat ca pe o problema de politica externa, rugand guvernul sa reanalizeze, problema cetateniei romane pentru populatia Republicii Moldova. Am solicitat o analiza care sa vizeze simplificarea la maxim a procedurilor, avand in vedere obligatiile morale si politice pe care le avem fata de cetatenii Republicii Moldova.

Nu in ultimul rand, plecand de la realitatea ca pe piata fortei de munca din Uniunea Europeana exista un deficit de circa 20 milioane de oameni, nu vad de ce Romania nu ar contribui la acoperirea acestui deficit, aproape liberalizand acordarea cetateniei catre cetateni ai Republicii Moldova, fie ca sunt de origine romana sau de origine rusa. Sunt destule familii de rusi in Republica Moldova care doresc sa obtina cetatenie romana, privind la interesul copiilor de a studia si de a circula liber in Europa.

Cam acestea au fost problemele abordate in CSAT astazi.”

Departamentul de Comunicare Publica
25 Septembrie 2007



Consiliul Suprem de Apărare a Ţării