Marti, 24 ianuarie 2017
 
     
Comunicat de presa

28.09.2016

REF.: Declaraţia de presă a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marţi, 27 septembrie a.c., o declarație de presă la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

„Bună ziua!

Acum câteva minute s-a terminat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ședința CSAT aferentă trimestrului III din acest an. Am avut teme importante pentru securitatea națională de discutat și vreau să vă prezint aceste chestiuni. Am avut pe ordinea de zi o temă cu titlul Planul de acțiune pentru implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varșovia cu implicații în plan național.

Dacă vă amintiți, la discuția anterioară în CSAT s-a deschis înființarea unui Grup de lucru care a primit sarcină să elaboreze un plan concret de punere în aplicare a deciziilor NATO de la Varșovia. Acest grup de lucru s-a constituit, a lucrat chiar și în timpul verii și a prezentat astăzi planul în CSAT.

Acest plan nu este, evident, comunicabil, dar un alt punct de pe ordinea de zi este în strânsă legătură cu acest punct, și anume punctul Constituirea și operaționalizarea Brigăzii Multinaționale pentru dezvoltarea și consolidarea elementelor esențiale ale prezenței Aliate înaintate adaptate. Deci, este vorba despre Brigada Multinațională, pe care am tratat-o separat pe ordinea de zi, fiindcă aici trebuie luate decizii care se validează separat în CSAT. Iar aici pot să vă spun, în premieră, că s-au făcut pași foarte importanți pentru punerea în practică a acestei decizii. Mai exact, Ministerul Apărării Naționale a decis care unitate din România se va constitui în această Brigadă Multinațională. Este vorba de Brigada 2 Infanterie Rovine, care va prelua rolul de Brigadă Multinațională. Această Brigadă își are sediul în Craiova și acolo va funcționa, în consecință, și Brigada Multinațională.

Am avut pe ordinea de zi Strategia privind evoluțiile din Orientul Mijlociu în vederea valorificării de către României a oportunităților din această regiune, chestiune foarte importantă, care s-a adus pe ordinea de zi datorită faptului că CSAT a dorit o prelucrare a unei prime informări, făcute de Ministerul Afacerilor Externe. Avem aici deja o abordare sustenabilă, care prevede reluarea relațiilor, în special economice, cu țările din Orientul Mijlociu, relații care, parțial, au fost întrerupte din diferite motive, de necorelare, de războiul din Siria. Pentru România, această zonă este în continuare importantă și, deci, importantă și reînnodarea unor relații care, multe dintre ele, sunt tradiționale.

Tot în domeniul relațiilor internaționale, am avut un punct pe ordinea de zi care se referă la relația dintre România și Republica Moldova, o temă care este foarte importantă pentru noi, o temă care mă interesează foarte mult. Am constatat, în informarea făcută de Ministrul Afacerilor Externe, un lucru care se observă și cu ochiul liber. Relația noastră trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă.

În consecință, pentru a îmbunătăți abordarea relației România-Moldova, s-a decis să se lucreze pe o strategie, o strategie, de data aceasta, pe termen mediu și lung, care va stabili cum anume ne vom poziționa în această relație. Între timp, evoluția politică din Moldova ne-a arătat tuturor că partidele proeuropene au dificultăți, vorbesc de partidele proeuropene din Moldova, sigur, și aceste dificultăți s-au văzut foarte bine după alegerile parlamentare pe care le-au avut ei în 2014. Este, deci, nevoie de o relație îmbunătățită. Faptul că România vine în sprijinul Moldovei cu o finanțare importantă este doar un început. Noi credem că e nevoie de o implicare mult, mult mai profundă în relațiile economice dintre România și Moldova, și este nevoie în continuare de implicarea noastră în construcția și întărirea instituțiilor democratice. Aceste lucruri, toate, vor fi prevăzute în strategia pe care o vom avea pregătită pentru sfârșitul acestui an.

Avem o temă care apare periodic și care am considerat noi în CSAT că este foarte importantă și am avut o discuție amplă pe situația industriei de apărare românești. S-a prezentat situația Companiei Naționale Romarm, cu probleme, cu oportunități, și am discutat despre această chestiune destul de mult. Concluzia e simplă: e nevoie de reorganizare la Compania Națională Romarm pentru a o face mai performantă, mai credibilă și suficient de mare pentru a deveni un partener serios pentru investitori, în special din afara țării. Pe de altă parte, este nevoie urgentă de o corelare între nevoia de dotare a Armatei Române și oferta pe care o prezintă Compania Națională Romarm.

Toate aceste lucruri sună destul de simplu. În realitate sunt chestiuni foarte complicate. Aceste aspecte nu au fost tratate corespunzător mulți ani și, în consecință, trebuie să găsim căile cele mai bune pentru a le corela. Se va lucra intens, în special la Ministerul Economiei și la Ministerul Apărării, pentru a găsi aceste corelări.

O temă foarte importantă, în special în actuala situație geopolitică, a fost evaluarea privind nivelul de securitate cibernetică la nivelul instituțiilor publice din România. Aici, avem nevoie și de o îmbunătățire a cadrului legislativ, și aș menționa dintre actele normative necesare Legea Securității Cibernetice. Vă amintiți că au fost încercări pentru a merge în Parlament cu o astfel de lege, până acum fără a avea un succes notabil. Este acest act normativ în pregătire la nivelul Guvernului și, până la sfârșitul anului, va fi finalizat acest proiect de lege.

Pe de altă parte, este nevoie de o îmbunătățire considerabilă a nivelului de conștientizare în acest domeniu. Sunt multe instituții unde nu s-a înțeles foarte bine de ce este importantă securitatea cibernetică. Și, ca să vă dau un exemplu care, poate, sună banal: în ziua de astăzi, foarte multe societăți furnizoare de utilități sunt complet informatizate. Și, atunci, imaginați-vă ce s-ar putea întâmpla dacă există un atac cibernetic, de exemplu, asupra unui sistem de apă potabilă într-un mare oraș și se oprește apa pentru câteva ore sau chiar pentru câteva zile. Acest lucru teoretic este posibil dacă o entitate statală sau non-statală doreşte să pornească un astfel de atac. Este doar un exemplu simplu. În realitate, trebuie să ne protejăm infrastructura cibernetică la toate instituţiile publice. Aceste chestiuni vor fi dezvoltate în continuare.

O temă foarte importantă şi cred că şi interesantă pentru opinia publică, am avut o informare referitoare la sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor. O informare care a venit din partea Ministrului Sănătăţii, după ce ultima dată CSAT a trasat sarcină acestui minister să vină cu o abordare sustenabilă pentru a îmbunătății net situaţia din sistemul sanitar. Ni s-a prezentat abordarea faţă de problema infecţiilor nosocomiale, unde Ministrul Sănătăţii ne-a informat că s-au făcut paşi foarte importanţi în zona clarificării legislative, în zona reglementărilor, inclusiv în zona reglementărilor pentru biocide, în zona investiţiilor necesare pentru infrastructura spitalicească. Şi concluzia noastră a fost că s-au făcut paşi importanți, s-au făcut paşi importanți în reglementare, s-au făcut paşi importanți în modul în care se planifică investiţiile în sistemul de sănătate, dar mai este foarte mult de lucru pentru a implementa această legislaţie şi pentru a ajunge efectiv la investiţia propriu-zisă. Sub linie, pot să spun că s-au făcut progrese notabile.

Dacă aveți întrebări legate de aceste chestiuni, vă rog!”

 

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: „Domnule Preşedinte, aş vrea, dacă se poate, să faceţi un comentariu, o clarificare, pentru că este un subiect acum dezbătut. Sunt proteste la Ambasada Rusiei faţă de acel filmuleţ postat la Ambasada Rusiei. Mulţi l-au considerat o batjocură faţă de istoria noastră. Aş vrea să ştiu ce credeţi dumneavoastră şi mai ales cum vedeţi donaţia făcută de Ambasadă, de 100 de euro, de care unii au spus că ar fi una modestă, alţii spun că ar fi de fapt o jignire? Nu vi se pare că s-a încălcat o limită?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu comentez acţiunile unei ambasade străine. Asta va face Ministerul Afacerilor Externe.”

 

Jurnalist: „Dar veți avea o discuţie cu domnul Ambasador? Mai ales că l-aţi primit acum două săptămâni, când i-aţi luat scrisoarea de acreditare.”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Dacă vorbim despre iniţiativa de a protesta, înţeleg că există o iniţiativă pe Facebook, dacă oamenii s-au simţit jigniţi sau li s-a părut că nu se prezintă anumite lucruri aşa cum trebuie şi vor să-şi arate în mod absolut liber şi democratic dezacordul cu această acţiune, atunci, sigur, România este o ţară în care astfel de acţiuni sunt posibile.”

 

Jurnalist: „Domnule Preşedinte, vizavi de această strategie despre care vorbeaţi privind relaţia pe care ţara noastră trebuie să o aibă pe termen mediu şi lung cu Republica Moldova, aş vrea să vă întreb dacă această strategie va cuprinde şi viziunea privind o eventuală unire a ţării noastre cu Republica Moldova. S-a vorbit foarte mult în spaţiul public pe această chestiune şi inclusiv Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău spunea ceva despre asta.”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Solicitarea noastră în CSAT a fost ca în cel mai scurt timp să se constituie acest grup de lucru - Ministerul Afacerilor Externe, cu SIE, cu SRI, cu Administraţia Prezidenţială - şi această strategie trebuie să se adreseze tuturor temelor care sunt relevante în relaţia dintre România şi Republica Moldova. Dar, din capul locului, în discuția avută în CSAT, am atras atenţia că trebuie să facem o deosebire foarte clară între abordări foarte serioase pe care putem să le avem în relaţia dintre România şi Republica Moldova şi abordări populist-electoraliste care este posibil să apară în săptămânile următoare şi lunile următoare, fiindcă vom avea la noi campanie electorală pentru parlamentare şi, aproape în acelaşi timp, vom avea campanie electorală în Republica Moldova pentru alegeri prezidenţiale.

 

Jurnalist: „Discuţia despre o eventuală unire se încadrează în zona populistă?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Discuţia despre o eventuală unire se va trata în strategie pe care o vom discuta în CSAT la sfârşitul anului.”

 

Jurnalist: „Au trecut 24 de ore de la retragerea domnului Ungureanu. Aş vrea să vă întreb dacă între timp v-a contactat, aţi discutat şi, în acest context, cum aţi primit demisia lui fără o discuţie în prealabil, pentru că înţelegem că a făcut acest anunţ în alte părţi ieri.”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Da, nu ştiu ce anunţ a făcut, nu cred că asta este important. Nu am să adaug nimic faţă de ce am discutat aseară pe această chestiune.”

 

Jurnalist: „O întrebare legată de Brigada Multinațională. Ne anunţaţi că sunt discuţii cu alte state care să participe, în afară de cele deja anunţate, Bulgaria şi Polonia. Cum merg aceste discuţii, ce state vor mai participa?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „În această fază nu cred că este oportun să vă spun cu cine mai negociem, până când nu se finalizează discuţiile. Ştiţi că acum în octombrie are loc şi ministeriala apărării, domnul ministru al apărării se va întâlni şi acolo cu colegi din ţări aliate şi vom face acest anunţ atunci când ştim sigur cine şi cu ce efective participă, cum va arăta această Brigadă, fiindcă asta depinde şi de cum vede NATO Brigada Multinaţională. Noi credem că în cursul anului 2017 vom fi în situaţia în care să declarăm capacitatea iniţială a acestei Brigăzi, deci să ştim unde este, asta v-am spus deja astăzi, cine participă, cu ce efective participă şi să pornească organizarea. În varianta cea mai optimistă, în 2018 această Brigadă va fi funcţională, deci la capacitate nominală.”

 

Jurnalist: „Călin Popescu Tăriceanu vă cere garanţii publice că veţi respecta rezultatul alegerilor parlamentare, după o declaraţie a doamnei Alina Gorghiu, cum că indiferent de cine obţine mai multe mandate, dumneavoastră veţi nominaliza un premier de la PNL. Ce garanţii îi daţi domnului Tăriceanu?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Domnului Tăriceanu nu am ce garanţii să-i dau, dar românilor am ce garanţii să le dau, le-am dat când mi-am preluat mandatul, când am jurat cu mâna pe Biblie şi pe Constituţie că voi respecta legile României şi voi face tot ce îmi stă în putere în avantajul României. Este jurământul cel mai important pe care îl face un Preşedinte şi orice punere sub semnul îndoielii este o obrăznicie politică.”

 

Jurnalist: „Fostul Ministru al Agriculturii, domnul Irimescu, vorbea despre pesta porcină în Republica Moldova, care ar putea ajunge şi la noi. Ați discutat în CSAT sau aţi primit informări pe acest subiect?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu s-a discutat acest aspect.”

 

Jurnalist: „Vorbeaţi despre utilităţi, aţi primit vreo informare, aţi cerut sau ştiţi ce se întâmplă până la urmă la nivelul Bucureştiului. Avem două societăţi care cer insolvenţă, şi avem ameninţări de la una sau altele din societăţile de stat furnizoare.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Da, chestiunea este de competenţa autorităților locale proaspăt alese. Cu siguranţă bucureştenii au ales o nouă echipă ca să rezolve această problemă şi aşteptăm cu toţii să o rezolve. Pe de altă parte, Guvernul este foarte interesat să participe în această rezolvare, aşa că putem să fim optimişti că se găsesc soluţii pentru această problemă. Ar fi revoltător daca bucureştenii ar rămâne fără apă caldă sau fără căldură, acum, când încep deja nopţile să fie destul de reci.”

 

Jurnalist: „Astă-noapte a avut loc o dezbatere prezidențială în Statele Unite, câştigătorul va fi omologul dumneavoastră. Ați urmărit? Ce impresie v-a făcut, nu vă întreb cu cine țineți? Cum vi s-a părut această primă dezbatere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Îmi permit să nu comentez acest aspect. Mulțumesc!”

 

Jurnalist: „Mâine, în Germania, veți primi un premiu important. Ce reprezintă acest premiu pentru dumneavoastră și ce reprezintă pentru România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Eu merg acolo ca să primesc acest premiu, pe care îl consider un premiu pentru România, nu pentru persoana mea. Este, cel puțin, notabil că o fundație politică importantă din Germania ține să acorde un premiu Președintelui României pentru felul în care România știe să gestioneze fenomenul corupției. Și, atunci, cred că nu greșesc dacă spun că este o recunoaștere publică a faptului că România se comportă foarte bine în această luptă anticorupție.

 

Jurnalist: „Dacă îmi permiteți și o întrebare pe temă, pentru că vorbeați de această lege a securității - legea securității cibernetice. Spuneați că este foarte importantă și până la sfârșitul anului trebuie să fie gata pregătită de către Guvern. Parlamentul, însă, va intra în acea vacanță pentru campania electorală. Ați discutat în CSAT? Ar fi mai bine ca această lege să treacă prin Ordonanță de urgență? O lăsați pentru viitorul Parlament?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Este foarte probabil ca această lege să fie prezentată viitorului Parlament, fiindcă este o lege care a dus la foarte multe discuții, care, în esență, cred că au ajutat la elaborarea ei, dar, pe de altă parte, actualul Parlament se va ocupa de campania electorală și mai puțin de legiferare, și atunci mi se pare normal ca această chestiune de o importanță deosebită să nu fie temă de campanie electorală, ci să fie o temă care se dezbate în noul Parlament.”

 

Jurnalist: „Domnule Președinte, astăzi, de la ședinţa CSAT au lipsit cei doi şefi ai SRI. Au apărut unele speculaţii privind absenţa acestora. V-au motivat de ce au lipsit de la ședința de astăzi?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bineînțeles, doar nu credeţi că lipsesc nemotivat. Acum, bănuiesc că aţi vrut să spuneţi cei doi directori ai serviciilor secrete. Da, domnul Director Hellvig se află într-o deplasare externă pe care am aprobat-o și am știut despre ea, și a fost reprezentat de Directorul Adjunct, care este specialist pe domeniul care s-a discutat astăzi în CSAT. Iar, în cazul SIE, discuția este aproape caducă. Nu pot să accept ca un director demisionar să participe la CSAT. Nici nu s-a pus problema și ieri, imediat după ce am spus că accept în principiu această demisie, am transmis interimarului, domnului general Predoiu, că vreau să participe la ședința CSAT.

Vă mulțumesc! Vă doresc o seară bună!”




Consiliul Suprem de Apărare a Ţării