Marti, 24 ianuarie 2017
 
     
Comunicat de presa

26.07.2016

REF.: Declaraţia de presă a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marţi, 26 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„Bună ziua!

Am ținut astăzi prima ședință a CSAT de după Summitul NATO de la Varșovia. După cum știți, Summitul a adus câteva decizii foarte importante pentru România, România în calitatea sa de membru NATO și de partener care și-a asumat un rol important pe securitate în regiune, partea sudică a Flancului Estic.

Așa cum am spus și la Varșovia, evaluarea noastră este că Summitul NATO a fost un succes pentru România. Am reușit să obținem tot ce ne-am propus, deci ne-am atins toate obiectivele la Summitul NATO. Dintre deciziile Summitului NATO de la Varșovia, doresc să le evidențiez încă o dată pe cele care au o semnificație deosebită pentru România.

Primul lucru, prezența Aliată înaintată, adaptată pe dimensiunea sudică a Flancului Estic. Asta sună foarte complicat. Aici se încadrează brigada multinațională, care va fi constituită pe teritoriul României, dar și Inițiativa de Instruire Intensificată.

A doua decizie importantă, aș spune foarte importantă pentru noi, este declararea Mării Negre ca fiind, atenție, similar Mării Baltice și Atlanticului de Nord, regiune de interes strategic pentru Alianță. La acestea se adaugă opțiunile pe dimensiunile aeriană și maritimă pentru o prezență Aliată în regiune la care lucrăm în perspectiva reuniunii miniștrilor apărării din această toamnă, din octombrie.

Și, în fine, a treia decizie extrem de importantă este declararea capacității operaționale inițiale a sistemului anti-rachetă al NATO de la Deveselu.

Astăzi, în ședința CSAT ne-am concentrat asupra măsurilor necesare la nivel național pentru a implementa deciziile care s-au luat la Summitul NATO. Vorbim aici despre asigurarea condițiilor pentru sprijinul statului gazdă conform standardelor NATO, precum și demersuri active în plan militar și diplomatic în dezbaterile Aliate și în discuțiile cu autoritățile militare ale NATO, astea însemnând: noi suntem statul gazdă pentru brigada multinațională și trebuie să ne pregătim așa cum se cuvine pentru a primi militarii care vin din altă parte, pentru a-i integra în structura de brigadă multinațională.

Pe de altă parte, demersurile față de alți aliați înseamnă negocieri pentru a-i convinge să trimită militari în brigada multinațională și la Inițiativa de Instruire. În această chestiune, pot să vă spun că avem deja răspunsuri favorabile, fără să se fi concretizat decât la unele, în ceea ce privește participarea la brigada multinațională de la cel puțin șase aliați. Doi dintre ei au declarat deja foarte clar cum participă, este vorba despre Polonia, care a spus că trimite o companie, și despre Bulgaria, care a spus că trimite în jur de 400 de militari în această brigadă. Dar sunt și alții care sunt interesați și avem negocieri pe care pot să le clasific drept foarte bune. Vom avea, în concluzie, suficienți militari de la mai mulți aliați pentru această brigadă.

Deciziile pe care le-am adoptat în Polonia impun o aplicare deplină, eficientă și rapidă. În acest sens, toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu au fost lămurite în privința sarcinilor ce le revin. Mai în detaliu, am hotărât instituirea unui grup de lucru care se va apuca începând de mâine, sub conducerea Consilierului pentru Securitate Națională din Administrația Prezidențială, să pregătească toate demersurile. Aceste demersuri sunt multiple, unele chiar foarte complicate. Începând de la clarificări legislative care sunt necesare, până la elaborarea unui calendar care arată foarte clar când, ce pas se face practic pentru constituirea acestor inițiative. Este nevoie de un grup de lucru interinstituțional care se va concentra în această perioadă pe elaborarea, în primul rând, a unei agende de lucru și a unui calendar. Suntem destul de ambițioși și militarii noștri au propus martie sau aprilie ca și perioadă de constituire a acestei brigăzi multinaționale. Asta înseamnă declararea capacității inițiale, în termeni de specialitate.

De asemenea, pe baza inputului nostru și ținând cont de discuțiile care se derulează la Bruxelles în cadrul NATO, așteptăm propunerile structurilor de planificare ale Alianței în ceea ce privește Marea Neagră. Suntem în contact cu toți aliații interesați în vederea punerii în practică a deciziilor, pe care putem să le numim istorice, de la Varșovia. Toate aceste măsuri și toate demersurile României vin practic în sensul aplicării Strategiei Naționale de Apărare și a consolidării poziției țării noastre.

Temele incluse pe agenda ședinței de astăzi au vizat și alte teme de actualitate. Astfel, am evaluat situația din Turcia. Ca membru NATO, România este interesată de asigurarea securității și stabilității în regiune, precum și de respectarea spiritului democrației și statului de drept. România s-a poziționat foarte clar față de tentativa de lovitură de stat, condamnând acțiunile împotriva ordinii constituționale și a instituțiilor democratice din Turcia.

Turcia rămâne un partener strategic al României şi un aliat indispensabil NATO, un partener cheie al Uniunii Europene, dar şi un actor a cărui stabilitate şi ancorare în setul de valori comune euroatlantice şi europene este vitală pentru securitatea regională. Sunt convins că partenerii noştri turci sunt conştienţi de importanța pe care o au în acest sens, respectarea instituțiilor şi valorilor democratice, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Am discutat şi despre Orientul Mijlociu şi implicaţiile situaţiei din această regiune atât pentru Europa, cât şi pentru ţara noastră. În acest sens, am solicitat ca Ministerul Afacerilor Externe să elaboreze şi să prezinte Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu şi propuneri de acţiuni şi măsuri privind relaţiile României cu această regiune.

În condiţiile multiplicării atentatelor în Europa, şi mă gândesc aici, sigur, la evenimentele tragice din Franţa şi din Germania, a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă. Am fost asigurat de toate instituțiile statului cu responsabilităţi în materie că nu există, în acest moment, raţiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă teroristă mai sus de unde este acum, la „Albastru-precaut”.

Un alt punct de pe ordinea de zi a fost avizarea proiectului legii privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european. Sistemul feroviar din România, care se confruntă cu numeroase probleme, trebuie să devină unul competitiv şi eficient. Este un sector strategic atât din punct de vedere al securităţii naţionale, cât şi al dezvoltării României. Această lege, care a fost avizată favorabil, vine în transpunerea unei directive europene. Vă mulţumesc!”



Consiliul Suprem de Apărare a Ţării